Dans

Știi cum e cu scrisorile astea? Iei o foaie de hârtie, cauți un stilou potrivit – nu pui mâna pe primul care îți iese în cale, ești mofturoasă și știi exact cum trebuie să aibă penița – înclini capul spre dreapta, apoi spre stânga și începi. Nu te-ai gândit cum vrei să fie. Nu ai…

Notre-Dame

Am un gând bun pentru toți cei care au vrut (și de data) asta să fie “altfel”. Pentru toți cei care au comparat dezastrele și au făcut clasamente, pentru cei care au spus “o să o repare, că au bani”, pentru cei care au indicat ce era mai potrivit să ardă, pentru cei care au…

Pi

Ne-am văzut, am povestit, am râs, am plâns. Au trecut anii. Și peste mine și peste tine. Fiecare cu drumul lui, fiecare cu poveștile lui. Uneori, câte un zâmbet aruncat peste umăr la ce am fost, la ce am fi putut fi. Amintiri? Sute. Aproape la fiecare pas. Copilăria, adolescența, prima tinerețe, maturitatea. Povești niciodată…

acasă

În principiu orașul e la fel. Străzile, zgomotul, oamenii, cele câteva locuri de pierzanie a timpului și a gândurilor de peste zi. Sunt toate la fel. Și totuși ceva nu e. Am să îți scriu câte o poveste în fiecare zi, pentru că nu vreau să îți lipsească zilele aste în care lipsești. Nu, nu…