Conversaţie. În doi, în trei, în câţi vrei

EL: Hei, bună seara!

EA: Hei, ai ajuns!

(el se aşează pe canapea, îşi ia laptopul în braţe. Ea îşi dă în continuare unghiile cu ojă)

EL: Ce naiba? Iar nu merge netul?

EA: Ba merge. Pe al meu e ok.

EL: Ce-ai facut azi?

EA: Am terminat de scris raportul ăla şi cred că trece aşa cum e acum, în forma asta. Doar să nu…

EL: Da’ te mişti azi? Să mor că de abia se mişcă! Dă-mi şi mie telecomanda.

EA: Ai auzit ce a făcut Mara?

EL: Nu, ce a mai făcut?

EA: Au plecat spre munte ieri dimineaţă şi când au ajuns în Posada…

EL: Alo? Da eu!

(conversaţie telefonică de 5 minute, ţigară fumată nervos)

EL: Poţi să laşi televizorul ăla unde era? Chiar n-am chef de filme!

EA: Vorbeai la telefon

EL: Nu mai vorbesc. Zi-mi de raportul ăla.

EA: Păi cred ca e ok. Mai rămâne să vedem dacă ei acceptă toţi termenii şi dacă da, mergem mai departe. Am înţeles că toată lumea e de acord de principiu dar oricând se poate…

EL: Daaaa! O să schimbi tu schimbarea schimbărilor cu legea asta, de joi până mai apoi! Tu îl auzi pe asta ce tâmpenii spune?

(vorbeşte, evident, cu televizorul. Îi vede privirea mată şi îşi dă seama ca a întrerupt-o)

EL: Stai puţin că vreau să ştiu ce zice.

(ea a terminat cu unghiile şi se uită la pozele din telefon. Cască discret. El e aplecat spre televizor, atent, fumează)

EA: Sâmbătă mergem la ziua lui Alex. Trebuie să îi luăm ceva.

EL: Da, trebuie. Da’ nu mai e nimic de dat prin casă? Lasă că mă uit eu mâine.

(peste 10 minute. Ea se uită pe Facebook, el se uită la televizor)

EA: Uite, cineva scrie că nu mai e aşa multă lume în piaţă, în Cairo. Oare renunţă şi aştia?

EL: Nu cu 0,4 bani, imbecilule! Cu 0,3! Adică la mişto! Asta au facut! Au ieftinit benzina la mişto! Băi, ăştia nu înţeleg nimic din ce li se întâmplă!

EA: Peste 111 morţi deja…

(peste alte 10 minute. Ea a adormit cu capul sprijinit pe o mână. El se uită la televizor)

EL: O tâmpenie. Tu chiar crezi că are vreo şansă? E ok ce zice, dar crezi că îl mai susţie cineva? Hm? Băi, eu vorbesc singur?

(se uită spre ea. Vede că doarme. Mai schimbă câteva canale, se scarpină în palma stângă, cască. Se ridică şi dispare în altă cameră. Nu îl vedem preţ de câteva minute dar auzim zgomote. Pare să caute ceva. Apare cu o pătură. O întinde peste ea, o sărută pe frunte, închide capacul laptopului, închide televizorul, stinge câteva lumini şi pleacă. În cameră a rămas doar ea. Doarme cu gura întredeschisă a zâmbet. Visează.)

…………………

(dupa un timp. Un minut, o oră, un an, cât vrei…)

Se aude uşa casei. Intră EL, acelaşi pe care l-am văzut mai devreme. Strâmbă uşor agasat din nas la mirosul de ojă. Îşi aruncă haina pe primul fotoliu care îi iese în cale. EA doarme pe canapea ghemuită a frig. E aceeaşi pe care am văzut-o mai devreme. El face câţiva paşi şi ajunge lângă ea. O bate uşor pe umăr

EL: Ai adormit pe canapea. Nu mergi în dormitor?

EA: …

(mormăie indescifrabil, se ridică, stă două secunde să îşi găsească echilibrul şi pleacă. El se aşează pe canapea şi deschide televizorul)

5 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Pandele spune:

    Destul de fidel. As zice un maxim 12 ani de convietuire.

    1. Andra Gavril spune:

      Aş zice că până la adânci bătrâneţi…

  2. dan ghemeş spune:

    adevăru-i că-i cam aşa ! vieza ne mâncă şi ne gată ! să mai luăm o pauză, zic ! pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese ! sau succesuri, dracu să ne pieptene !

  3. Pandele spune:

    Andra, m-am gandit mai bine – tu iei numele corporatismului in desert…

    1. Andra Gavril spune:

      Aşa să îi rămână numele 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s