Aplauze, vă rog!

De câteva zile mă simt ca în bancul ăla idiot cu molia. Cum care?

Molia mică pleacă pentru prima dată singură de acasă. Mama, experimentată şi obiectiv îngrijorată îi spune:

– Te rog să nu stai mult! Şi ai grijă!

După un timp, molia mică se întoarce acasă, zglobie şi extaziată.

– Cum a fost?

– Aaaaa, excelent! Pe unde am mers, toată lumea m-a aplaudat!

– Nu te aplaudau, naivo, încetcau să te omoare!

Aşa că… îmi mai bag puţin capul sub aripioară şi … aştept.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s